Interviu cu Gh. Avornic, rector al USPEE cu ocazia împlinirii a 15 ani de la fondare
Material realizat de Valentina Barcari, Departamentul Media
USPEE este partenerul nostru de încredere şi azi felicităm conducătorii aceste instituţii cu împlinirea a 15 ani. Rectorul acesteia, Gheorghe Avornic a acceptat să discute cu noi . Personalitate marcantă, chiar deosebită. Gheorghe Avornic este autorul a numeroase cărţi de drept, este profesorul care atrage cei mai mulţi studenţi, tatăl a doi copii ai săi şi a încă cincisprezece, cărora le-a oferit un cămin, o educaţie şi un sprijin enorm.
V.B.: Domnule Avornic, ce părere aveţi despre tinerii specialişti, proaspăt abslovenți ai universităţii, aveţi încredere în ei?
G.A.: Bineînţeles că am încredere în ei, dacă n-aş avea n-aş fi la universitate! Noi ne propunem nişte scopuri destul de nobile, vrem să creştem calitatea pregătirii cadrelor, pe de o parte, şi pe de altă parte ca instituţiile de învățământ deja să se deranjeze un pic şi despre angajarea acestora în câmpul muncii. Să facă maximum posibil pentru perfecţionarea lor, pentru majorarea calificării.
V.B.: Din toate scopurile propuse în acest an, câte aţi reuşit să realizaţi?
G.A.: Să nu-mi fie lipsită modestia, dar am reuşit câte ceva. Avem deja, împreună cu studenţii, trei reviste ştiinţifice editate, analele ştiinţifice ale facultăţii, ziarul universităţii, avem un şir de publicaţii care au ieşit anul acesta, am făcut un şir întreg de şcoli de vară. Aceste lucruri le facem pentru şi, cu ei. Am început să facem o bază de practică unde poţi să activezi în diferite domenii: turism, avocatură, asigurări, activitate vamala, ş.a. Sunt nişte lucruri care, în viziunea mea, pentru ei se fac. Anume ei trebuie să fie acei care să ne poarte cinstea şi demnitatea în continuare.
V.B.: Întreţineţi o casă de copii de tip familial, cum reuşiţi să îmbinaţi responsabilităţile de acolo cu cele de acasă la dvs?
G.A.: Acesta este o problemă pur personală. Eu nu mă laud cu acest lucru, am făcut un bine pentru cineva străin şi mă simt mândru de asta. Mă strădui şi eu să las nişte urme pe faţa pământului, înţelegi Valentina, cred că va veni timpul pentru alţii să vorbească despre mine, eu cred că aceşti copii îmi vor fi recunoscători şi-mi vor mulţumi spunându-mi numele.
V.B.: Dar totuși cum aţi început?
G.A.: În 1999 un vecin îşi vindea casa şi am cumpărat-o, oferind astfel un adăpost cald şi primitor la 15 copii abandonaţi. Dar zilele trecute voiam s-o închid. Mi se trimit controale mai în fiecare zi. Cuiva i se pare în permanenţă că nu se respectă nu ştiu care normă. Dar copiii au totul – legume, fructe, dulciuri, hăinuţe şi o curăţenie de invidiat. Am angajat cei mai buni pedagogi şi plătesc salarii la 18 angajaţi. Nu este nici pe departe un lux pentru mine. Singura satisfacţie pe care o am este faptul că am salvat nişte pui de om, că poate le-am schimbat prezentul şi, sper, viitorul.
V.B.: Cum reuşiţi să îmbinaţi munca de la USPEE cu cea de la USM?
G.A.: Nu există nici o problemă, există o continuitate. Mai mult ca atât universitatea „Constantin Stere??? a fost fondată la USM. Eu nu cred că trebuie să existe o ruptură, din potrivă, trebuie să existe o colaborare între universităţi. Iar dacă o să fie şi concurenţă, aceasta naşte rezultate, dă succese, scoate în vizor diferite personalităţi. Nu e o problemă, instituţiile private nu trebuie să se detaşeze de cele publice, din potrivă, trebuie să conlucrăm.
V.B.: A fost o onoare să discut cu dumneavoastră, vă mulţumesc din suflet pentru sprijinul acordat Organizației MediaPoint, şi sperăm la o conlucrare eficientă mai departe.
G.A.: Şi eu vouă vă mulţumesc, şi mă bucur că mai exită tineri care au grijă şi se luptă pentru binele acestei ţări.